sâmbătă, 13 august 2011

Final...

Şi-mi v-oi scrie finalul singurătăţii pe o bucată din pânza transparentă a Lunii,
Şi v-oi uita că am avut cândva un Ideal.
Un El,
O Muză platonică
care m-a inspirat...

9 comentarii:

  1. Ok, fă aşa cum zici, însă păstrează fâşia de pânză,bine? Poate amintirile îl vor cere mai târziu...

    RăspundețiȘtergere
  2. Inspiratie, pasiune, dragoste aceste lucruri nu dispar niciodata din viata ta, dar tine minte ca, nu esti singura pentru ca ai pe cei dragi tie langa tine.

    RăspundețiȘtergere
  3. finaluri nu exista, doar inceputuri...

    RăspundețiȘtergere
  4. IUBIREA
    descopera in om
    virtuti ascunse…

    iar

    CUVANTUL
    imbracat in lumina inimii
    si a mintii – tamaduieste…

    RăspundețiȘtergere
  5. P.S. Foarte frumos ai redat trairile tale sufletesti...

    RăspundețiȘtergere
  6. sufletviu ,frumos ai spus in prima postare :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Timpul va trece şi peste memoriile tale vechi se va aşeza praful, la fel se va întâmpla cu muza ta şi atunci vei putea trece liniştită mai departe.

    RăspundețiȘtergere

Impresiile tale mă vor ajuta mult să -mi public cartea ...